Legislația în vigoare prevede că membrii Comitetului de Reglementare al ANRE ″acționează în mod independent de orice interes al participanților la piața de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni directe din partea vreunei entități publice ori private în îndeplinirea atribuțiilor de reglementare care le revin, nu desfășoară activități cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale, cu excepția celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu dețin acțiuni sau părți sociale și nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăți comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competența ANRE″, însă nu stipulează nici o incompatibilitate legată de implicarea familiilor lor în astfel de activități.
Între 2004 și 2020 inclusiv, Iulian Iancu a fost deputat și președinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii a Camerei, poziție din care a acționat ca un veritabil "ministru din umbră" informal al PSD pe probleme energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă.
Fostul deputat PSD Iulian Iancu, care timp de 16 ani, între 2004 și 2020, a fost președinte al Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei, poziție din care a acționat ca un veritabil "ministru din umbră" informal al PSD pe chestiuni energetice, a fost votat de plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului pentru funcția de membru în Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arbitrul instituțional al unor industrii strategice cu rulaje anuale de zeci de miliarde de euro.
În cei 16 ani în care a fost președinte al Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, fost director la Romgaz și Distrigaz, a avut un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă, inclusiv la adoptarea primei variante a Legii offshore din 2018, care a întârziat luarea deciziilor finale de investiție în noile proiecte de producție de gaze naturale din Marea Neagră.
La sfârșitul lunii mai a acestui an, Guvernul a adoptat un Memorandum privind includerea unui proiect numit "HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice" ("Ro-HYDROHUB") ca operațiune de importanță strategică în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare 2021-2027, finanțat din fonduri UE.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.
"Era impropriu să luăm o decizie astăzi. Au început să vină amendamente la lege de la colegi parlamentari. Unele vizează chestiuni de principiu, altele se referă la detalii, cum ar fi formule de calcul. Sunt prea multe aspecte implicate aici și e o mare responsabilitate. Nu vrem să fim acuzați ca parlamentari că ne-a scăpat ceva. Oricum vom fi acuzați", a declarat șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu.
Iulian Iancu a sugerat că fostul Guvern PSD-ALDE condus de Mihai Tudose a fost demis la inițiativa lui Liviu Dragnea pentru că prima formă a proiectui de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră, elaborată de respectivul Executiv, ar fi fost foarte defavorabilă statului român.
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.
Deputații din Comisia de Industrii și Servicii a Camerei și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună de acord asupra principalelor prevederi ale proiectului de lege de reglementare a activității acestora, astfel că draftul de act normativ nu va mai fi adoptat în actuala sesiune parlamentară ordinară, care se încheie pe 1 iulie.
Licența de furnizor de gaze naturale permite furnizarea de gaze către clienți din România, prin operațiuni și tranzacții angro și cu amănuntul, atát în regim reglementat, cât și pe piața concurențială, precum și încheierea de contracte cu operatorul sistemului național de transport, Transgaz, cu operatorii de rețele de distribuție și cu cei de înmagazinare a gazelor.
Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat o lege inițiată de PSD care prevede că acel combustibil nuclear necesar centralei de la Cernavodă, constând în pulbere de dioxid de uraniu, va fi produs pe teritoriul României de către Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei. Legea va merge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Senatul a preluat amendamentele avute în vedere inițial de comisia de Industrie de la Cameră prin care producătorul de energie Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, ar putea căpăta posibilitatea legală de a se alimenta cu gaze naturale prin racordare directă la sistemul național de transport al operatorului de profil Trangaz.
Șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, propune ca Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, să se aprovizioneze doar cu combustibil nuclear produs în România, pe cât posibil numai pe baza producției interne de materie primă rezultată din exploatarea, prelucrarea și rafinarea zăcămintelor autohtone de uraniu.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) amenință că va acționa statul în judecată la forurile internaționale de justiție, dacă Parlamentul va aproba modificările propuse de Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, privind eliminarea BRM de pe piața platformelor centralizate de gaze naturale din România, transmite News.ro.